Tla cësa de Chemun manciovel la lerch: i ufizies fova n pert pitli y duc i posć de lëur ocupei, y l ne fova nia assé lerch per fé sentedes. Dut ntëur fovel bëndebò strënt y suvënz nce ncomper ajache n ne savova nia ulà astilé ora y giapé na lerch adateda.
Nsci an bele dan n valgun ani pensà de derturé y cumedé su la cësa da dedite, jan ite sun i bujëns che n Chemun y si depen- dënc à. N ova nsci nciarià i architec David Stuflesser, Hannes Mahlknecht y Nadia Moroder de lauré ora n proiet aldò. La cësa de Chemun ie nsci unida dertureda su da dedite belau defin. N valgun ufizies ie unì fac da nuef cun majons a pert per garantì plu privacy, tl terzo partimënt iel unit fat ufizies sëuraprò, i banies ie unii ressanei y l’acustica ie unida miureda feter te duc i salamënc. Nce l mplant dala lectrisc y la rë di computer ie unì fac da nuef. Nce al'efizienza energetica ti iel unì dat mpurtanza.
L cuatier dl vardian tl terzo partimënt ne univa nia plu nuzà y perchël iel unì fat ufizies dainora. L mplant dla lectrisc ie unì mudà ora, la rë di computer y l local per l server fat da nuef, ajache i computer tacova mo adum cun n sistem da zacan che ne jiva dut ntëur nia plu bën. I banies y la roles ie unì fac da nuef. Nce i radiadëures fova da mudé ora, danter l auter per sparanië energies. Nce per sparanië ener- gies an ijulà da dedite i ufizies nueves y da sotsu la sala de Cunsëi. Sambën ie duc i ufizies unì fac aldò di bujëns de al didancuei, cun posć de lëur adatei. Sëuraprò iel nce unì fat doi ufizies a pert, ulache n possa traté cuestions plu zities zënza che d’autri aude pea, propi per ti garantì la privacy ai zitadins.
La cësa de Chemun fova na cësa do la rata scura y stluta, n ne udova y audiva nia sce zachei fova te n ufize, y n savova nia sce l fossa da aspité o manco. “Nëus ulan giaurì la cësa l plu che la jiva”, dij l ambolt Tobia Moroder, “acioche truep linëus posse unì ite da dedora y acioche n ebe n miëur raport cun l publich, n raport plu daviert y diret. La cësa de Chemun dëssa vester funzionela, ma nce avëi na funzion de reprejentanza. Chisc aspec nes savova mpurtanc.” I plafons ti ufizies te Chemun ie unii fac da nuef cun n sussot acustich. Dant fovel for adaut ti ufizies y ti portesc y śën iel chiet y nsci dut ntëur de miëura cundizions de lëur per i dependënc. Nce ala truepa bela opres d’ert dl Chemun ti iel unì dat n majer pëis per ti dé plu valor y mpurtanza. Les ie unides metudes ora a na maniera che les posse nce valorisé miec i salamënc.
L ie stat n gran ntervënt, mpurtant per duc.
Deberieda cun l ambolt se à cruzià de chësc proiet dantaldut la vizeambolta Martina Comploi, che nes dij: ”La cësa de Chemun ie la cësa de uni zitadin y perchël minons de avëi fat zeche per la cumenanza de Urtijëi. L nost ie n gran Chemun y l ie mpurtant a avëi ufizies moderns cun n bon tlima de lëur per i dependënc y l ie mpurtant che i zitadins che vën te Chemun se sënt bën.” I lëures per fé dut nuef da dedite ora, sun na spersa cumplessiva de belau 1.000 m2, à custà de ndut ca. 1,2 milions €, feter 300.000 € de manco dla soma che n ova scrit ora per chisc lëures.
L'aministrazion de Chemun uel ti sentì gra ai architec per l bel proiet scialdi garatà, a duta la firmes che à fat i lëures a puntin y a duc i dependënc che à for judà pea y che nce ntan i lëures, suvënz scialdi pesoc, à for garantì inant i servijes per i zitadins.